Detergenti de Stanciu Anrei

Detergenţii sunt produşi de sinteză, având o structură asemănătoare cu cea a săpunurilor. De aceea, ei sunt agenţi de spălare şi curăţire, modificând tensiunea superficială a apei de spălare. Se poate aprecia că detergenţii au o putere de spălare superioară săpunurilor. Frecvent ele includ elemente şi combinaţii chimice cu rol de substanţe curăţitoare active cum ar fi: tenside, acizi, baze şi enzime, care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Detergenţii se produc specializat pentru folosire în diverse activităţi de spălare şi curăţire cum ar fi:

·        Curăţiri şi spălări de îmbrăcăminte.

·        Spălări de vase de bucătărie.

·        Spălări şi curăţiri de piese mecanice industriale.

·        Curăţiri de pardoseli.

Clasificare

După structura lor, detergenţii pot fi:

·        anionici;

·        cationici;

·        neionici.

Detergenţi anionici

Compuşi cu catenă liniară de tip alchilic (nu au nucleu benzenic), care conţine 12-18 atomi de carbon în moleculă sau pot avea catenă aril-alchilică, cu 8-12 atomi de carbon în moleculă, care are ca grupare polară o grupare sulfonică.

• , n=10-16 - sare de natriu a acidului alchilsulfonic
• , n=10-16
• , n=6-10 - sare de natriu a acidului alchil-aril sulfonic; acolada reprezintă un nucleu benzenic.

Detergenţi cationici

Compuşi cu catenă liniară de tip alchilic, cu număr de atomi de carbon între 12 şi 18, care are ca grupare polară o grupare cuaternară de amoniu.

• , n=10-16 - clorură de alchil trimetil amoniu

Detergenţi neionici

Compuşi cu catenă liniară de lungime variabilă de tip alchilic şi care au ca grupare polară grupa etoxi şi o grupare hidroxil terminală.

• , n=10-12; acolada reprezintă gruparea etoxi

Utilizări

Ca materie primă pentru obţinerea detergenţilor se folosesc substanţe de origine petrochimică: arene, alchilarene, amine etc.
Detergenţii anionici şi cationici prezintă un mare dezavantaj, acela că nu sunt biodegradabili. Ajunşi în apele reziduale, aceştia nu se descompun sub influenţa microorganismelor din apă în substanţe nenocive. Aşadar, aceste două tipuri au acţiune poluantă puternică. Spre deosebire, cei neionici sunt avantajoşi pentru că sunt biodegradabili.